Ce spun sustinatorii mitului.
Conceptia ca oamenii si-ar folosi doar o mica parte din creierul lor, 10% sau chiar mai putin, este larg raspandita in intreaga lume iar explicatiile sunt diverse. Exista asocieri chiar si cu marele Albert Einstein despre care se spune ca isi folosea ceva mai mult din capacitatea sa cerebrala, reusind astfel sa faca descoperiri ce au shimbat lumea.
Se presupune ca restul de 90% din “puterea” creierului este inactiva si ca daca acest potential ar fi exploatat oamenii ar putea sa se teleporteze, sa citeasca ganduri sau sa dobandeasca alte abilitati paranormale. De asemenea, sustinatorii mitului propun diverse exercitii esoterice pe care le putem face pentru a spori acest mic procent de utilizare a creierului. Activarea intregului creier necesita de cele mai multe ori prezenta unor “antrenori initiati” care in ciuda preturilor destul de piperate se bucura de un oarecare succes in tarile occidentale, mai ales in Statele Unite.
Ce releva studiile de specialitate.
Niciunul dintre sustinatorii afirmatiei conform careia ne folosim doar un mic procent din capacitatea cerebrala sau care pretind ca imbunatatesc aceast procent prin diverse activitati nu au facut cercetari prin care sa argumenteze stiintific teoriile enuntate. In schimb, specialistii din medicina si psihologie au demonstrat practic ca oamenii isi folosesc creierul in proportie de aproape 100% pe parcursul unei zile obisnuite. Mai mult, toate ariile creierului sunt folosite pentru anumite functii. Este adevarat ca nu utilizam toate zonele cerebrale in acelasi timp, dar cu siguranta ajungem sa le folosim alternativ in totalitate.
Mitul de mai sus isi are probabil originile in cercetarile psihologului american William James, care a afirmat in fata audientei sale ca ne folosim doar 10% din potentialul intelectual, afirmatie extrem de plauzibila. Este adevarat ca oamenii ar putea, de exemplu, sa memoreze mai multe informatii sau sa invete mult mai multe lucruri. Memoria pe termen lung are capacitate imposibil de masurat deci putem asimila vaste cantitati de informatii. De asemenea putem sa citim mai mult, sa practicam diferite sporturi, sa invatam sa cantam la anumite instrumente, sa pictam sau sa compunem poezii. Fiecare dintre noi are un potential inca neexploatat dar care nu se rezuma nicidecum la procentul din creier pe care il folosim.
Creierul este un organ extrem de important in procesul de evolutie, fiind de asemenea si foarte costisitor in ceea ce priveste resursele folosite. In ciuda dimensiunilor sale mici in raport cu restul corpului (creierul reprezinta doar 2% din greutatea corporala), el are nevoie de aproape 20% din cantitatea de oxigen pe care o respiram si consuma mai multa energie decat oricare alt organ. Daca intr-adevar creierul ar fi in proportie de 90% nefolosit, evolutia speciei ar fi determinat diminuarea acestor costuri imense, impiedicand dezvoltatarea lui.
Studiile din domeniul neuroimagisticii (tomografia cu emisie de pozitroni – PET sau rezonanta magnetica functionala – fMRI) care permit monitorizarea activitatii cerebrale confirma ca toata capacitatea creierului este utilizata, chiar si in timpul somnului existand activitate in toate ariile cerebrale. Doar in cazul unor leziuni mai grave exista anumite arii “adormite”.
Extrem de multe cercetari au fost efectuate in vederea localizarii functiilor pe zone specifice ale creierului. S-a descoperit ca fiecare zona din creier are o functie anume de procesare a informatiei si nu a fost descoperita nicio arie nefolosita, fapt ce confirma utilizarea integrala a capacitatii cerebrale. De asemenea, daca un procent atat de mare din creier nu ar fi folosit, atunci cu siguranta acest lucru ar duce la degenerarea masiva a tesutului cerebral pana la varsta adulta.
In concluzie… este doar un mit.
Acestea sunt doar cateva dintre explicatiile stiintifice existente care demonteaza mitul cu privire la “cele 10 procente”. Daca aprofundam, gasim dovezi si mai specifice ce contribuie la infirmarea acestei legende extrem de cunoscute, dar prea tehnice pentru a fi prezentate in acest articol.
In concluzie, subliniez ca exista un potential personal al fiecaruia dintre noi pe care il putem dezvolta si care este la indemana oricui. Nu avem nevoie de o “activare miraculoasa” a creierului! Atat timp cat ne constientizam potentialul si ne antrenam in mod practic abilitatile nimic nu ne opreste sa realizam lucruri extraordinare. Citandu-l pe Albert Einstein: “Important este sa nu te opresti din a-ti pune intrebari!”