Clasa de maghiari la ora de limba romana.
– Gyury, spune, te rog, o propozitie!
– Duminica me duc la pedure.
– Gyury draga, dar nu-i bine.
– Atunci nu me duc.
dificultatea unor limbi
Un grup de oameni de mai multe natii vorbesc depre dificultatea unor limbi.
– Franceza e oribila – plange francezul. Imaginati-va ca noi zicem „bordo” si scriem ” Bordeaux „!
– Pai, si ce, zice batranul secui. E nimic fata de noi, care zicem „allomas” si scriem „gara”.
Cu ungurii in tren
Un roman calatoreste cu trenul cu un ungur.
La un moment dat, ungurul il intreaba pe roman: ce scrie pe geam?
El ii raspunde: „nu scoateti capul pe fereastra!”
– Si mai jos?
– Acelasi lucru dar in franceza.
– Mai jos?
– In engleza.
– Mai jos?
– In italiana.
– Dar in ungureste nu scrie?
– Nu, voi aveti voie.
Scrisoarea lui Csibi Barna din Tara Motilor
Salutări de la Abrud- de Csibi Barna
„- Draghe mama, se ştii că io estem bine, lucrez aicea la Abrud, la Ţara Moţilor, nu la Ţara Secuiasche. Sunt sanatos, numai un ochi vinet am la mine, albastru, che am chezut pe scara de la birou. Es am şi nişte dungi pe gât, m-a strâns de la cravata. Şi mai am o mina în gips, che mi-am prins-o la uşa de la casa unde stau, care nu are geamuri.
În rest e bine.
Motzii e buni cu mine, invatza la io romaneşte. Am invaţat imnul la ei „Treiasche duhul lui Iancu”. L-am invaţat pe tot. Greu. Foarte greu. Mi-au spus colegii de birou să ştiu la imn pe de rost şi noaptea ca pe Tatăl nostru. Nu ştiu cine e tatăl la ei, dar am inveţat la imn tot. O se îl chint şi la ţie chind ajung acase la Harghita…Dache mai ajung…
Am inveţat şi alt chintec, e obligatoriu dimineaţa aicea la ei, „Iancule mare”. Plecut la mine se chintem cu toţii la masa, chind bem palinka. Mult palinka bem noi. De prune. Şi io şi ei. Şi chintem şi inveţem romaneşte. Ei pe mine, mai ales.
Place la mine la Abrud.
Mai ales che de trei zile poci minca mai bine. Che nu mai am doi dinţi. I-am pierdut undeva. Chind am chezut pe scaun de la birou. Birou mic. Am martori, che mai ierau acolo Nelu, Avram, Todor, Mihai, Radu şi popa din Abrud. Care a citit din Biblia şi avea şi o luminare. Che era intuneric. Popa nu o dat. Nu, iel nu. Iel spunea la ei „nu la fatza che se vede, la oase”. Es am luat apoi scaunul in dintzi. Şi Toma era la birou şi avea un furciu la iel. Simpaticus ember. Ascuţit furciu. Il plimba pe la ochii la mine.
Bun popa asta cu io. Citit Biblia pentru mine. Chind am deschis ochii o zis che nu mai trebe la luminare. Dar nu o arunche, che cine ştie.
Draghe mama, in rest e bine.
M-am obişnuit aicea, cum zicea vecinul Onofrei, ca magarul. Nu ştiu al cui e magarul. „Apa, paie şi bataie”.
Mai am cinci luni şi jumetate şi vin acase, mama.
Repede trece.
Dupe ce am ieşit de la urgenţe a fost mai bine la mine. Nu dureau toate oasele. De la reumatism, zicea medicu. La munte e mai frig.
Treiasche Avram Iancu! (Aşe tre se strig de trei ori pe zi)
Avram Iancu prieten la mine e.
Pusilok, Csibi Barna”.
la pescuit
Un roman si un ungur se duc la pescuit, dupa ceva vreme unul prinde pestisorul auriu.
-Lasati-ma inapoi si va indeplinesc la fiecare cate o dorinta.
Primul incepe ungurul:
-Ba Pestisorule, cunosti Marele Zid Chinezesc?
-Da… -Ia-l si inconjoara Ungaria cu el sa nu mai calce nici un roman pe acolo.
Ia pestisorul zidul si imediat inconjoara toata Ungaria.
Vine randul ramanului sa-i ceara ceva:
-Pestisorule, Marele Zid Chinezesc are ferestre?
-Nu.
-Are usi?
-Nu.
-Atunci umple-l cu apa!
fara discriminare
La o scoala in Cluj invatatoarea de la clasa a doua vine dupa pauza mare si ii intreaba pe copii :
-Ce ati facut in pauza ?
Gigel, care era mai rasarit, ridica mina :
– Eu m-am jucat in cutia cu nisip.
Invatatoarea, ca sa dea un exemplu ce bine este sa inveti bine si constant spune :
– Bravo Gigel, daca scrii frumos pe tabla fara greseala cuvintul nisip, poti pleca azi cu doua ore mai repede acasa.
Gigel merge la tabla si scrie frumos si caligrafic cuvintul NISIP fara greseala.
– Bravo Gigel , poti sa pleci azi cu doua ore mai repede acasa – spune invatatoarea.
Acuma se intoarce invatatoarea catre Petrica si il intreaba:
– Tu Petrica , ce ai facut in pauza ?
– Eu m-am jucat cu Gigel in cutia cu nisip !
– Perfect, daca scrii frumos pe tabla cuvintul cutie poti pleca si tu cu doua ore mai repede acasa.
Merge si Petrica la tabla si scrie frumos si ingrijit cuvintul CUTIE absolut fara greseala.
– Bravo Petrica , si tu poti pleca astazi cu doua ore mai repede acasa.
Intr-un sfirsit se intoarce invatatoarea catre Janos, si il intreaba si pe el :
– Tu Janos ce ai facut in pauza ?
– Eu vrut joci si el la baietii cu nisip, dar ei nu fost draguti la Janos si spune : ” merge in p … mea de bozgor ”
– Vai , dar asta este o discriminare a unor minoritati nationale cu influente negative asupra psihicului unui copil.
Daca scrii frumos pe tabla ” discriminare a unor minoritati nationale cu influente negative asupra psihicului unui copil ” poti si tu sa pleci cu doua ore mai repede acasa…
Duminică me duc la pedure
Clasă de maghiari la ora de limba română : „Gyury, spune, te rog, o propoziţie!”
– „Duminică me duc la pedure”.
– Gyury, dragă, nu-i bine.
– „Atunce no me duc”.
ioi
Lecţie de gramatică la Târgu-Mureş … Profesoara le explică elevilor despre gradele de comparaţie ale adjectivelor. După ce termină, vrea să vadă ce au înţeles copiii şi le cere să dea exemple :
– Ionel, spune profesoara, dă un exemplu de adjectiv la cele trei grade de comparaţie. Se ridică Ionel şi spune: frumos, mai frumos, cel mai frumos.
– Bravo Ionel, spune profesoara, ai înţeles perfect. Ai nota 10! Ia să vedem acum dacă Anişoara a înţeles cum e cu gradele de comparaţie.
Se ridică Anişoara şi spune : înalt, mai înalt, cel mai înalt.
– Bravo Anişoara, ai şi tu un 10!
– Ia s-o vedem acum şi pe Ildiko. Se ridică Ildiko şi începe : adânc, mai adânc, ..ioi!
Un irakian si un kuweitian stateau fata in fata in transee si se
impuscau de zor, reciproc. La un moment dat irakianului i se blocheaza
mitraliera:
– La bisda-bisdii matii de busca imbuzita ! injura irakianul in cea
mai pura limba romana de care era el in stare.
Kuweitianul il aude si il intreaba intr-o romaneasca la fel de pur
stalcita:
– Bei bork de irakian, de inde stii la tine ruminejte, bei ?
– Ieu facut jgoal la Rumania, bei gegule goglit !
– Zeu ? Ji unde fecut la tine jgoal ?
– In Biucresh.
– Ei ! Ji ce jgoal fecut tu, bei ?
– Bolitehnica. Da’ di ge ?
– Pei ji eu fecut jgoal la Romania.
– Daaa ? Ce jgoal ?
– Eu fecut Medigin la Tirgu Murej.
Irakianul intre timp isi reparase mitraliera si incepe sa traga mai
indirjit dupa kuweitian.
– Ia bei glonz, la bizda ma-tii de ungur !
ce spun femeile cand sunt prinse asupra faptului
Englezoaica:
Darling, daca ma anuntai la timp când vii acasa, s-ar fi putut evita
situatia asta jenanta pentru amândoi.
Nemtoaica:
Hans, azi ai venit cu patru minute si patruzeci si cinci de secunde mai devreme acasa. Îmi datorezi o explicatie pentru asta!
Frantuzoaica:
Jean, ce bine ca ai venit, Jaques e terminat, nu mai poate.
Olandeza:
Tu esti Olaf? Eu am terminat, ce-i drept, dar Sven ar vrea sa se mai
distreze, alatura-te si tu!
Rusoaica:
Ivane, tu esti? În sfârsit, un barbat adevarat! Înainte sa mi-o traga, asta n-a fost în stare nici sa ma ia la palme!
Evreica:
Itig, tu esti? Atunci cine naiba e asta de pe mine?
Românca:
Nu fii suparat, dragul meu, a platit înainte.
Unguroaica, în timp ce sare din pat:
István, tu ma crezi mai mult pe mine sau ochilor tai?
Cehoai! ca:
Pepa, nu te impacienta! Tocmai am aflat ca el e noul tau sef.
Nevasta de secui:
Daca ai baut toata palinca din casa, cu ce sa-l fi servit pe musafir?