LUCEA FARUL

A fost odată, ca în basm,
N-ar mai fi niciodată!!!
Pe un tărâm în plin marasm
Un împărat (şi tată).
Cu două fete – cum să spui –
Crescute la ferestre…
Unde pândeau vaporul lui,
Aducător de zestre!
Că’n toată tinereţea sa
În pribegii navale
A tot adus whisky, cafea,
Blugi şi ţigări „nasoale”!
Si erau două la părinţi,
Şi nu prea frumuşele…
Fără succesuri mari la prinţi(?)
Baroni ori beizadele!
LUCEA FARUL
Dar se mândreau cu tatăl lor,
Ce bea whisky cu litru’
Şi susţineau că’i jucător…
Cu fluier de arbitru!
De-atât cărat din port în port
S-aducă de de…toate,
Fu uns ministru de transport
In câteva mandate!
Avea tupeu, ambâţ, nărav,
Ştia cum să vrăjească.
Şi fu ales chiar pârcălab
La curtea-mpărătească.
Pe unde-a fost el – port ori post,
A strâns pe îndelete
Ca să le facă-n viaţă-un rost
Iubitelor lui fete!
Veni-ntr-o zi un chitarist…
Luă fata lui cea mare
Dar, vai, spectacolul fu trist;
Divorţ şi partajare!
C-avură-nspre aeroport
Viloi de la tataia,
Dar l-au schimbat, tot către Nord
C-o casă-n Mogoşoaia…
Cum au facut şi ce au dres,
Când fu de partajară…
Cine cu ce s-o fi ales?
Nu a ştiut o ţară!
Cert e ca fata de-mpărat
Fără de soţ rămasă,
Îşi cumpără, cumva pe blat
O şi mai scumpă casă..
În timpul ăsta, sora sa
Mezina, cum se zice…
În cercuri largi se afirma
Fiţoasă şi ferice.
Trecu prin şcoli de pe la noi
Şi chiar urmă prin State
Un curs intens de… piţi-goi
De-i zice facultate.
Dar mult mai multe a-nvăţat
Prin baruri şi locante!
Cu „prinţi” ieşiţi la agăţat
Modele – aspirante – …
Era a doua la părinţi
Mezina cea cu ţeluri
Dar a urcat, strângând din dinţi,
În topul de modeluri.
Şi chiar cu bâlbe pe platou
Trup zvelt, CV …subţire
A strâns ca musca’n în jurul său
Doar stele-n devenire!
Aşa ajuns-au la-mpărat
Roberta şi Alina…
De care-apoi s-au ataşat
Monica şi Sulfina…
Acestea s-au lipit de el
Ca marca de scrisoare…
Iar pe cea mică la Bruxelles,
Au uns-o, cu fanfare!
El, jucător de Tabinet
Şeptic şi Licitaţii
Puse-ntr-o zi, în cabinet,
De-un Poker, cu confraţii…
Cu patru dame-n mână sta,
Şi ar fi vrut încă una…
Chintarul îl ademenea
Şi-l îmboldea Fortuna!
Se ridică incetişor…
Cu cărţile în mână
Veni la geam şi, visător,
Privi mâhnit la lună !
Mai apoi prinse a scruta
Cea boltă instelată
Pe care-odată-i se-arăta
O stea cu chip de fată…
Avea un trup parcă sculptat
Păr aburind reflexii,
Gură ce-ndeamnă la … păcat
Sâni împliniţi şi sexy!
Şi tot privind-o-ngândurat
Se-aprinde-odată flama!
La pieptu-i de matroz umblat
Să’i cad-acuma, dama…
– Hai, vino-n cărti, râvnită stea
Lungeste-te pe masă…
Că potu-i mare, scumpa mea,
Şi jindul mă apasă!
De vrei aievea să exişti,
Coboară dintre stele!
Dă-i dracului de pesedişti…
Fii mir inimii mele.,,,
Într-un iatac municipal
Trăi-vom altă eră
Mie, Primarul General,
Să-mi fii consilieră!
(Şi mai şopti, pierdut la geam
Cu ochii către astră)
– Aş da o ţară sa te am
În Alianţa noastră…
Iar ea, din cercul ei bengos,
Răspunde-aşa…, mieroasă:
– Aş face’o chiar şi până jos …
Dar am “cocoş” acasă!
Şi, vai, ce trist bietu-mi lăbău,
Mai cu-cu-rig grăieşte:
“Un mameluc din staff-ul tău
Dosaru-i frunzăreşte”!
– Hai, luminează-mă-n amurg
Şi fă-ţi itinerarul…
Cu forţa mea de brand (de…burg?)
Am să-i închid dosarul!
Nu-s stele-n cer cât promitea…
Blagoslovit cu flama,
Doar ce s-a-ntors la mama sa,
Că i-a şi picat dama!
– Cinstire Ţie Demiurg
Că mi-ai adus dameza!
Sunt cel mai cool bărbat din burg,
Maria’mi face freza …

Comentariile sunt închise.