Chitanta

(de G. Toparceanu)

Tanta, domnisoara Tanta
E-o duduie foarte sic,
Zvelta, cu ochi mari si negri,
Cap superb, nasucul mic,
Picioruse lungi si durde
Si cand se plimba prin Tei
Toti birjarii o admira:
– Ma, halal de mama ei!

Ce profesie are Tanta?
Uite, n-as putea sa spun;
Nici nu ma intereseaza
Chiar daca o presupun.
Dar cum Tanta-i delicioasa
Si-are maniere fine,
Nici nu vreau sa stiu ce face,
Ni ci cu ce si nici cu cine.

Ca vecini se mai intampla
Ca sa-i cer un ac sau ata,
Sau imi cere ea o carte
Pana maine dimineata.
O vecinatate draga
Ne-a prins zilele-n catuse
Ca ades intru la Tanta
Fara sa mai bat la use.

Tot asa-ntr-o seara intru
Era iarna grea si ger,
Si-o gasesc in pielea goala
Stand langa calorifer.
Naucit de frumusetea-i
Dau sa ma retrag un pic
Insa Tanta-mi spune:- Intra,
Intra draga, nu-i nimic !

Am intrat si beat de farmec
O-ntrebai plin de mister:
– Pentru ce stai goala, scumpo
Langa acel calorifer?
– Fiinca-a fost proprietarul,
Mi-a raspuns sagalnic Tanta –
Si-uite mi-am platit chiria,
Iar acum, usuc chitanta.